Transportarea unor încărcături inutile poate crește pe nesimțite consumul de carburant, poate accelera uzura și poate crea un risc evitabil pentru șofer și pasageri.
Șoferii experimentați cunosc de mult o regulă simplă: cu cât un vehicul transportă mai puțină greutate, cu atât are nevoie, în general, de mai puțin carburant. Chiar și 100 kg în plus (220 de livre) de încărcătură inutilă pot crește consumul, efectul fiind mai vizibil în traficul urban, cu opriri și porniri frecvente.
Diferența poate părea mică la o singură deplasare, dar efectele greutății suplimentare se acumulează pe parcursul a mii de kilometri (mii de mile).
Condusul în oraș face ca efectul să fie deosebit de evident. Un vehicul mai greu are nevoie de mai multă energie de fiecare dată când accelerează după oprirea la un semafor sau la un indicator stop. Efectul este, în general, mai mic la viteze de autostradă, dar nu dispare complet. Iar dacă un obiect împiedică închiderea corectă a portbagajului sau depășește conturul caroseriei, rezistența aerodinamică poate adăuga o altă sursă de rezistență la înaintare.
Multe portbagaje devin spații de depozitare pentru lucruri folosite rar. Printre exemplele frecvente se numără:
Unele dintre aceste obiecte pot rămâne în vehicul luni întregi fără să fie folosite. Ele devin și un risc pentru siguranță în cazul unei opriri bruște sau al unui accident. Un obiect nefixat din portbagaj se poate deplasa violent atunci când vehiculul își schimbă viteza sau direcția.
Greutatea suplimentară nu ține doar de consumul de carburant. Un vehicul supraîncărcat în mod constant solicită suplimentar componentele suspensiei, inclusiv arcurile și amortizoarele. Eficiența frânării poate fi și ea afectată pe măsură ce greutatea vehiculului crește, ceea ce poate prelungi distanța de frânare.
Contează și presiunea din anvelope. Rularea cu anvelope insuficient umflate poate crește rezistența la rulare și consumul de carburant. În funcție de vehicul, anvelope și condițiile de condus, efectul poate deveni vizibil în timp.
O abordare practică este să îți pui o singură întrebare: Am folosit acest obiect în ultima lună?
Dacă răspunsul este nu, există șanse mari să nu fie nevoie să rămână în vehicul.
Asta nu înseamnă că portbagajul trebuie să fie complet gol. Șoferii ar trebui să transporte echipamentul adecvat vehiculului lor și cerințelor locale, precum o roată de rezervă sau un kit de reparare a anvelopelor, un kit de urgență de bază, o trusă de prim ajutor, o lanternă și alte articole esențiale pentru situațiile neprevăzute de pe drum.
Scopul este eliminarea încărcăturii inutile, păstrând în același timp obiectele care ar putea fi cu adevărat utile într-o situație de urgență.
Chiar și o mică îmbunătățire a economiei de carburant poate aduce economii semnificative într-un an.
De exemplu, un vehicul cu un consum mediu de aproximativ 8,1 l/100 km (29 mpg), care parcurge în jur de 15.000 km pe an (9.300 de mile pe an), ar folosi aproximativ 1.210 litri de carburant (320 de galoane americane). O reducere cu 2% a consumului ar însemna aproximativ 23 de litri (6 galoane americane) economisiți pe această distanță.
Economiile reale vor varia considerabil în funcție de vehicul, greutatea transportată, condițiile de condus și consumul de carburant.
Ordinea în portbagaj nu va transforma radical consumul unui vehicul, dar eliminarea încărcăturii inutile este un obicei simplu, care nu costă nimic. De asemenea, poate reduce numărul obiectelor nefixate din vehicul și poate elimina o parte din sarcina inutilă suportată de componentele care susțin zilnic greutatea acestuia.
Pentru șoferii care vor să reducă cheltuielile zilnice de utilizare, portbagajul este un punct de plecare la îndemână.